Am ales pentru astăzi din caietul mamei mele o rețetă cu care pot spune, fără să exagerez, că am copilărit. Este simplă, ușor de pregătit, dar delicioasă și se numește arici. Denumirea este data de aspectul acestei prăjituri: mică, rotunda și, tăvălita prin nuci/migdale măcinate, seamănă cu simpaticul animăluț cu țepi.
- 200 gr unt;
- 2 linguri cu vârf cu miere de albine;
- 2 ouă;
- 1 pliculeț cu praf de copt;
- 300 gr făină de grâu;
- mirodenii (am ales putina esență de migdale);
- fructe din dulceață;
- miezi de nuci/migdale măcinate, dar nu foarte fin pentru a reda cât mai bine “țepii” în evidență (din păcate eu am avut la îndemână doar migdale măcinate prea mărunt).
Mod de preparare:
Se amestecă bine gălbenușurile cu mierea, adăugându-se treptat untul topit, mirodeniile, făina și praful de copt. Din aluatul rezultat se ia câte o bucată, care se rulează, după care se taie bucățele. Din acestea se formează biluțe, în interiorul cărora se pun fructele din dulceață (eu am folosit vișine).
Biluțele din aluat se dau prin albușul de ou bătut spumă, iar apoi prin migdalele sau nucile măcinate (eu am folosit și câteva bomboanele mici colorate pentru copii). La sfârșit se așează în tava tapetată cu hârtie de copt și se pun în cuptorul preîncălzit.
Se coc la foc iute.
Poftă bună!